Avem cel mai imprevizibil Giro din ultimii ani. După abandonul lui Thomas și Yates și fără o echipă puternică care să controleze cursa, lumea se aștepta ca săbiile să fie pe masă. Însă atacurile nu vin, chiar dacă tricoul roz este mai accesibil ca niciodată. Oare ar fi prea devreme, în contextul în care vremea sau pandemia ar putea pune capăt cursei în orice moment? Ce mai așteptați?

S-a încheiat o primă săptămână destul de haotică din acest Giro. Nu neapărat prin atacuri și borduri, ci pentru simplul fapt că i-am pierdut pe primii doi favoriți la general: Geraint Thomas, care a căzut nefericit din cauza unui bidon și Simon Yates, care după ce s-a sufocat pe Etna, a fost depistat pozitiv cu Covid-19. Și uite așa s-a deschis lupta la general și Giro oferă pentru unii șansa, poate unică, din viață de a câștiga un Mare Tur. Dar unde sunt oportuniștii?

Almeida –un adevărat luptător

În primul rând să dăm Cezarului ce este al Cezarului. Joao Almeida a merită pe deplin tricoul de lider. În plus săptămâna a doua începe cu patru etape valonate, pe placul lui, și un contratimp unde este considerat chiar favorit printre oamenii de general, așa că are toate șansele să prindă tricoul roz și în a doua zi de pauză.

Almeida poate fi ajutat și de vreme. Dacă condițiile meteo nu se vor îmbunătăți, a treia săptămână ar putea fi scurtată, unele etape ar putea chiar disăprea, oferind zile de pauză în plus pentru tânărul portughez. El a suferit atât pe Etna, cât și pe Roccaraso, așa că orice cățărare de care scapă este un punct câștigat.

Unde este Vincenzo Nibali?

Favoritul publicului este văzut ca fiind cel mai mare câștigător al primei săptămâni – doi lideri au abandonat, iar inamicul lui nr. 1, Fuglsang, l-a pierdut pe Vlasov și Lopez. Problema? Poate chiar Nibali, care parcă din nou se pierde în propriul orgoliu. Această luptă Nibali – Fuglsang seamănă cu lupta Roglic – Nibali de acum un an, din care învingător a ieșit Carapaz. Luptele lui se duc iar în declarații ceea ce este un semn că soarta lui din 2019 se poate repeta.

Rechinul a fost pasiv în această primă săptămână ceea ce ne pune pe gânduri: este tactica lui să se mentajeze pentru a treia săptămână sau joacă poker și speră să fie ultimul rămas în picoare? Istoria spune – dacă Nibali are picioare să fie lider, nu ratează șansa.

Fuglsang, Kruijswijk, Majka, Pozzovivo – o șansă nesperată la o victorie

Anii și experiența. Totuși, așteptarea ar trebui să se încheie, pentru că cei patru nu vor mai avea o șansă la fel de bună de victorie cum e asta. Fuglsang de departe a arătat cel mai bine din acest cvartet însă problema lui ar putea fi chiar Vincenzo Nibali, care a început deja lupta 1-la-1 cu el. În etapa a 8-a pe o coborâre, Fuglsang a avut probleme mecanice, iar Trek, fără alt motiv anume, a trecut direct la trenă, forțându-l pe danez să riște.

Fuglsang se află într-o formă bună, însă problema lui ar putea veni dintr-un alt unghi: când Nibali nu vrea să câștigi, nu câștigi.

Kruijswijk are echipa în spate dar picioarele nu îl confirmă. Accidentarea din Dauphine se pare că nu s-a vindecat, în cazul lui nu cred că e vorba de tactică – Kruijswijk e la limita lui.

În schimb Majka și Pozzovivo par într-o formă bună. M-aș fi așteptat la mai multe riscuri de la cei doi, mai ales că au un contratimp modest. Teama de a nu pierde top 10? Posibil, însă ar fi trist ca doi rutieri care au obținut deja un top 10 (Majka chiar podium) în carieră să nu aspiră la mai mult, în contextul în care anul acesta este anul tuturor posibilităților.

Kelderman nu lasă lupta în voia sorții

Singurul constant de pe Etna și Roccarasso a fost forma bună a lui Wilco Kelderman. Bântuit de accidentări toată cariera, olandezul a arătat bine în această primă săptămână și pare a fi singurul din ”garda veche” care se ridică din șa. Keldermann este ajutat și de un contratimp bun el poate fi cu ușurință omul de bătut din acest Giro. Mai presus de atât Sunweb a arătat puternic, iar Jay Hindley poate fi acel ajutor care îi lipsește lui Nibali sau Fuglsang.

Vanhoucke, Hindley, Masnada, Hamilton, Tao, McNulty – noua generație cu spririt ofensiv

Dacă ”bătrânii” stau mai mult la caterincă (n.r. rivalitatea Nibali – Fuglsang), tinerii profită de orice moment care se ivește. Vanhoucke a atacat pe Etna, Hamilton și Tao pe Roccaraso, în timp ce Hindley și Masnada stau bine în clasamentul general, cu toate că trag pentru un lider. Dacă îl punem aici și pe Almeida, noul val de rutieri a lovit și Giro. Să nu uităm, Turul Franței a fost câștigat de 2 ani la rând de doi tineri ofensivi, care nu au ratat nici o oportunitate. Cum ar fi să se repete scenariul în Giro?

Clasamentul general este strâns, nu mai puțin de 18 rutieri sunt sub marja de 3 minute, iar la ce an avem, oricine poate câștiga dintre ei. Un lucru este cert: COVID, vreme, căzături –  fiecare secundă contează, iar cine așteaptă prea mult, s-ar putea trezi cu o ratare imensă cu poarta goală.

Surse media: Fabio Ferrari/LaPresse via AP, Eurosport, nu.nl

Share & Tweet

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *